fbpx
  • Home

Rețeaua națională și rețelele independente de monitorizare a calității aerului au înregistrat depășiri record ale poluării cu PM 2,5 și PM10 duminică noapte și luni dimineață. Pentru poluarea cu PM2,5, un praf foarte fin amestecat cu diverse substanțe, s-au înregistrat depășiri cu 900-1000% peste limitele maxim admise, datele fiind colectate și de senzorii oficiali din rețeaua națională, integrați în platforma airly.eu, iar pentru PM10, particule mai mari de praf, s-au înregistrat depășiri de aproape 800%. Și platforma aerlive.ro a înregistrat depășiri spectaculoase.

Luni dimineață, la ora 7.00, toți senzorii din rețeaua airly.eu din București arătau depășiri

Duminică noapte, senzorul airly.eu din Pantelimon a înregistrat o depășire de peste 1000% pentru poluarea cu PM2,5

Duminică noapte, senzorul din rețeaua națională amplasat pe Șoseaua Mihai Bravu, integrat în platforma airly.eu, a înregistrat depășiri de aproape 600% pentru poluarea cu PM10

Luni dimineață, la ora 6.00, senzorul din rețeaua națională amplasat la Lacul Morii, integrat în platforma airly.eu, a înregistrat depășiri de aproape 1000% pentru poluarea cu PM2,5

Senzorii aerlive.ro arătau luni dimineață nivel foarte ridicat de poluare

Din cei 8 senzori din rețeaua națională, doar cel de la Lacul Morii a înregistrat date despre poluarea cu PM2,5 și a înregistrat valori de 234 ug/m3 2față de 20 ug/m3 valoarea limită anuală
Din luna noiembrie, Bucureștiul se confruntă în mod frecvent cu astfel de depășiri noaptea și în weekend, însă ministrul Mediului și Garda de Mediu nu au venit cu o explicație despre ce se întâmplă.
Primarul Gabriela Firea a declarat în mai multe rânduri că depășirile nu sunt atât de mari și a lăsat să se înteleagă că sunt interese să fie date cifre așa mari ca să crească vânzările la purificatoarele de aer.

Pe scurt, autoritățile nu au venit nici măcar cu o explicație.

Oana Neneciu, directorul executiv al fundației Ecopolis, care gestionează în parteneriat cu ETA2U rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului – aerlive.ro, a dat câteva explicații despre poluarea nocturnă și din weekend, într-un interviu acordat recent HotNews.ro.

”Dacă plouă avem verde, totul este ok, dacă este ceață este din ce în ce mai rău și lucrurile se duc spre smog din punctul meu de vedere pentru că ceața ține particulele de praf jos și aproape de zona unde noi respirăm, se crează un nor de PM-uri și de asta simți în anumite zone că te sufoci pe stradă. Am mai observat că seara și în weekend-uri sunt niște niveluri de poluare un pic inexplicabile. Noi avem un colaborator, profesor universitar la Geografie, și la el ne ducem să ne dea explicații. El ne-a spus că se face o inversiune termică noaptea, practic devine mult mai frig, iar particulele astea sunt ținute mai jos, dar asta nu prea explică fiindcă ziua ai foarte mult trafic și nu explică diferențele mari. Și a mai zis de încălzirea termică, seara vine lumea acasă și dă drumul la căldură mai tare. Pe de altă parte există acest miros sufocant în Nordul Capitalei, știu pentru că și eu stau acolo, iar câteodată, seara, există un miros de ars. Grupurile de inițiativă care urmăresc problema spun că există arderi nelegale la gropile de gunoi”, a explicat Oana Neneciu.

Potrivit măsurătorilor făcute până acum de platformă, principalele surse de poluare sunt: traficul (peste 50%), încălzirea termică, centralele de apartament, industria din jurul orașului, gropile de gunoi, șantierele care nu respectă normele.

Oana Neneciu, directorul executiv Ecopolis, spune că senzorii au o marjă de eroare de +/- 10%, iar datele sunt corecte în ciuda afirmațiilor făcute de primarul Gabriela Firea sau reprezentanții altor instituții publice.

Despre particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-țintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație ridicată de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Sursa: Hotnews